Cu siguranta, mai ales in satele de munte, toate activitatile sunt strins legate in jurul uneia care asigura de altfel si perpetuarea sufletului romanesc: pastoritul. Exista o iarna calendaristica, ce cuprinde doar trei oluni (decembrie, ianuarie, februarie) dar si una pastorala (de la 26 octombrie pana la 23 aprilie) mult mai bogata in simboluri si semnificatii.
Intre 15 si 17 ianuarie, timp de trei zile sunt venerati Circovii de Iarna, numiti in popor si "Fulgeratoarele". Acestia sunt divinitati meteorologice care caracterizeaza toate izbucnirile tumultoase ale naturii ( viscole, grindina, trasnete, tunete) inspaimantandu-i de obicei pe oameni. Este nevoie de umilinta pentru a le castiga bunavointa. In acest scop se interzice prelucrarea lanii si a pieilor de animale. Cine va trece insa peste aceasta "porunca" va fi pedepsit in vara viitoare cu cu fulgerele si trasnetele Sfantului Ilie.
In prima noapte a Circovilor de Iarna credinta populara povesteste ca lupii se aduna toti la un loc in zone de trecere, invocandu-l pe Sanpetru de Iarna. Acesta soseste la miezul noptii calare pe un cal alb, si le imparte lupilor prada din anul urmator. Fiecare va primi cate o oaie, o vaca sau poate chiar un om. Dar si pentru lupi exista mai multe interdictii: ei nu vor avea voie sa vaneze in afara de ceea ce le-a fost daruit. Pe de alta parte, pe oameni nu au voie sa-i atace de la Sfantul Andrei pana la Boboteaza. Cei nascuti chiar pe 16 ianuarie sunt privilegiati, aflandu-se sub paza lui Sanpetru si fiind ocrotiti de boli, si mai ales de junghiuri.
Probabil ca spaima care caracterizeaza aceste zile au indus in popr credinta ca acum cei mai slabi pot capata diverse boli neuropsihice, numite Luatul sau Lovitul de Circovi. Copiii nu innebuneau dar se puteau imbolnavi de pojar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu